La o anumita varsta incepi sa te gandesti la tot felul de schimbari: oras, job, masina...prietena. Da, e normal, omul traieste din schimbari caci in fond progresul are ca fundament nemultumirea. Totul pare simplu cu o singura exceptie: prietena. De ce? Pentru ca e femeie (sa speram). Femeia precum judecatorul este capabila de orice. Insa problema de fond nu este femeia ci lucrurile care ne leaga la un moment-dat, conform cutumei: casatoria. Aceasta institutie a casatoriei nu este obligatorie insa avand in vedere obiceiul, este o obligatie morala. Un principiu de drept spune ca nimeni nu poate fi tinut de o obligatie la nesfarsit, insa uite ca de multe ori se intampla. Inca o dovada a faptului ca teoria cu practica nu se pupa. Tanarul nostru, inainte sa-si puna semnatura pe al doilea contract ca importanta dupa cel cu D-zeu, se gandeste (cand o mai face): Cine-o fi madmoiselle? Acum, alegerea si-o face fiecare. Sunt rare cazurile in care te poti obliga in relatie cu un co-contractant pe care nu-l vrei (caz de monopol etc.) dar asta ar insemna sa fie printre singurele femei de pe fata pamantului. Alegerea e complicata pentru ca mariajul este un contract aleatoriu: nu cunosti cu adevarat intinderea drepturilor si obligatiilor. Pe de o parte, daca alegi sa semnezi cu un "partener" trecut prin viata, realizezi ca acesta are un background de antecontracte foarte incercate, iar pe de alta parte, daca iei un new entry, dupa o vreme vrea sa-si dezvolte relatiile de afaceri si cu altii, ca doar suntem o economie de piata functionala in Piata Unica. Iar cand vezi ca co-contractantul tau n-are facturile cu numere consecutive si a facturat in alta parte e posibil sa fie prea tarziu pentru reziliere din cauza tertilor aparuti in gama fruct al iubirii.
Trage concluziile coroborat cu articolul precedent, and get a fuckin lawyer :)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu