Ultimul gram de respect.

Am asistat in cursul zilei de ieri la o scena memorabila. Avand niste treaba specifica pe la Administratia Finantelor Publice a Sectorului 3 - Persoane fizice, am constatat ca unii oameni mai au si responsabilitate. Spre surprinderea mea, deloc putina. Am nimerit in miezul protestului spontan, asa cum este definit de lege, ca o posibilitate de a eluda prevederile legale referitoare la organizarea grevei, autorizarea ei, in prealabil, etc. Pe de o parte, oamenii aceea erau perfect indreptatiti sa faca ceea ce faceau. E de notorietate faptul ca cei de la finante castiga cel mai putin in comparatie chiar si cu invatatorii. Le-au taiat toate stimulentele si, in plus, 25% din salariu. Unii au ajuns practic sa castige de 3-4 ori mai putin, deoarece din total venituri, salariul efectiv brut era de 800-900 lei, restul pana la 1500-2000 sau mai mult fiind stimulente. Revenind, am asistat la o scena care m-a pus pe ganduri, si mi-am zis: "Bai, mai exista si fiinte rationale, cu simt de raspundere si cu un gram de respect pentru contribuabil". Prin institutie batea vantul. Cativa functionari se incapatanau sa serveasca contribuabilul care, saracu', tot sa dea bani a venit, si nu sa ia, in principiu. O doamna misuna pe acolo, de parca o fugareau cainii. Era foarte revoltata de prostestul spontan care, culmea, a avut loc in mai toate unitatiile din tara. Cam cat de spontan putea fi? Oricum, doamna in cauza, se agita astfel incat nimeni sa nu se simta nebagat in seama. Eu m-am sintit, insa am tolerat situatia vazand cum decurg lucrurile pe acolo. Cand in sfarsit mi-am gasit caile de rezolvare, in spatele meu avea loc o duscutie fulger. Un domn, din cei ce protestau, incerca s-o convinga ca ceea ce se intampla e normal. Doamna, fiind sefa unitatii (o presupunere) spunea ca atata timp cat ea este responsabiula pe ceea ce se intampla acolo, protestul este ilegal. Am vazut pentru prima data o persoana revoltata, nu din cauza faptului ca i-a fost pusa la indoiala autoritatea, ci pentru ca intradevar oamenii (ca s-o citez: "contribuabilii") au de suferit. In toata qvasianarhia de pe acolo, ea sustinea ca "Ce vina are contribuabilul ca noua ne-au taiat banii?". Am ramas mut. 

Ei dragii mei, uite ca se poate. Unu' la o mie sa fie asa, si ne regeneram.

Tot respectul doamna.